În studiul proceselor geomorfologice care se manifestă în diverse areale e necesară o cunoaştere cât mai detaliată a activității geomorfologice anterioare, pentru a elabora anumite previziuni. În arealele împădurite unde nu există o monitorizare a proceselor geomorfologice, metodele dendrogeomorfologice reprezintă alternative eficiente de reconstituire spatio-temporală a activității acestora. Studiile dendrogeomorfologice vizează în principal reconstituiri ale activității proceselor geomorfologice manifestate atât în contexte naturale (avalanșe de zăpadă, curgeri de debris, căderi de pietre etc.), dar pot fi aplicare de asemenea pentru reconstituirea activității unor procese de transfer de sedimente în areale cu influențe antropice (areale miniere, areale cu amenajări hidroelectrice sau cu infrastructură turistică etc.).

Analizele dendrogeomorfologice se bazează pe conceptul proces-eveniment-răspuns. Un anumit proces geomorfologic se poate manifesta în timpul unui eveniment dat când arborii sunt afectați şi creşterea lor este perturbată. Reconstituirile activității spatio-temporale a proceselor geomorfologice se bazează pe identificarea anomaliilor de creştere din cadrul inelelor anuale ale arborilor afectați şi au o rezoluție anuală, uneori chiar sezonieră. Rezultatele astfel obținute pot fi validate cu ajutorul altor metode geomorfologice, meteorologice sau a unor documente statistice/istorice.

Până în prezent, studii dendrogeomorfologice au fost realizate în Carpații Meridionali (Masivul Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Bucegi, Muntii Parâng), Munții Apuseni şi Carpații Orientali. Acestea au fost realizate de către membrii laboratoarelor de dendrogeomorfologie ale Universității de Vest din Timișoara, Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi a ale Universității Ştefan cel Mare din Suceava în colaborare cu specialiști silvicultori (de la Institutul de Amenajări și Cercetări Silvice). Cercetarea a fost axată pe de-o parte asupra reconstituirii activității avalanșelor de zăpadă din cadrul unor culoare, iar pe de altă parte asupra activității curgerilor de debris şi a transferului de sedimente în areale miniere. Alte abordări de factură dendrogeomorfologică au vizat reconstituirea proceselor fluviale pentru Holocenul Târziu pe baza relațiilor cu dendrocronologia trunchiurilor subfosile descoperite în depozitele fluviale analizate.
Pe viitor, în paralel cu continuarea studiilor dendrogeomorfologice inițiate, se intenționează:

• extinderea unor studii în alte areale de interes dendrogeomorfologic din spațiul montan privind manifestarea, la scară locală şi regională, a unor procese geomorfologice specifice (avalanşe de zăpadă, curgeri de debris, căderi de pietre);
• descifrarea modului in care pot contribui arborii subfosili la crearea unei serii dendrocronologice cu replicabilitate mare pentru o perioada cat mai lungă din Holocenul Mediu și Superior și utilizarea seriei obținute în scopul datării modificărilor de comportament ale albiilor de râu.