Domeniul montan prezintă o complexitate majoră datorită variabilităţii accentuate pe distanţe scurte în special a topografiei, substratului geologic şi a acoperirii terenurilor, ceea ce duce la apariţia unor microclimate şi efecte locale extrem de diferite. Mediul montan, prin energia majoră de relief, este cadrul ideal pentru apariţia unor procese rapide şi violente care pot constitui factori de risc pentru om şi societate. Importanţa cunoaşterii proceselor naturale din mediul montan este cu atât mai necesară cu cât zonele înalte sunt sensibil afectate de schimbările climatice recente. .

În prezent studiile de geomorfologie montană din cadrul AGR sunt axate pe următoarele direcţii:

• evaluarea modului de manifestare, a magnitudinii şi frecvenţei proceselor periglaciare precum dezagregare, elevaţie periglaciară, creep, solifluxiune, sortare periglaciară;
• caracterizarea morfometrică şi analiza distribuţiei spaţiale pe scară largă a formelor periglaciare precum pereţi stâncoşi, trene şi conuri de grohotiş, gheţari de pietre, muşuroaie înierbate, terasete şi lobi de solifluxiune, râuri de pietre;
• cuantificarea şi modelarea ponderii factorilor de control de natură topografică (altitudine, pantă, expunerea versanţilor) şi climatică (temperatura, precipitaţiile, umiditatea, vântul) în dinamica proceselor şi formelor periglaciare;
• cartarea permafrostului alpin şi de altitudine joasă din Carpaţii Româneşti şi evaluarea factorilor de control;
• reconstituiri paleoenvironmentale pe baza analizei arhivelor sedimentare lacustre, a distribuţiei şi caracteristicilor formelor periglaciare relicte şi a analizei (inclusiv datări absolute şi relative) a depozitelor sedimentare glaciare;
• riscuri şi hazarde montane precum avalanşe de zăpadă, prăbuşiri / căderi de pietre şi debris flow: inventariere, desfăşurarea proceselor, praguri critice de declanşare, dezvoltarea de sisteme de avertizare;